USAID

RITI dot-Gov
Romanian Information Technology Initiative

Internews

 English Version

Documente de discutie

 

Prima pagina

Stiri

IT&C in Romania

Activitati

Documente de discutie

Legaturi

Contact


Document de discutie al RITI dot-Gov privind Comertul electronic in Romania
9/04/2003

  1. Situatia actuala a comertului electronic in Romania – date si statistici 

  2. Legislatie si reglementari adoptate si planificate necesare pentru dezvoltarea comertului electronic

  3. Obstacole in calea dezvoltarii comertului electronic in Romania

  4. Propuneri


 
1. Situatia actuala a comertului electronic in Romania – date si statistici  
Statisticile privind numarul de calculatoare existente, de utilizatori de Internet din Romania sau a celor care utilizeaza comertul electronic sunt destul de putine. Diverse estimari arata numarul calculatoarelor conectate la Internet intre 700 000 – 1 000 000 de calculatoare, iar cel al utilizatorilor Internet intre 9% (conform Pricewaterhouse – vezi graficul de mai jos) si 13% (conform unui studiu realizat in perioada ianuarie-iulie 2002 de GfK Romania)[1]. Alte surse indica un numar mai scazut de utilizatori de Internet[2] .Totusi rata de crestere anuala a utilizatorilor Internet este destul de mare, ea atingind chiar 39% in ultima perioada. 


 

Acelasi studiu GfK mentionat mai sus sustine ca cei mai multi utilizatori romani acceseaza Internetul din locuri publice si foarte putini din unitatile de invatamint. De asemenea locurile publice – cum ar fi Internet cafe-urile – sunt solutia aleasa de 50% dintre cei ce acceseaza Internetul, iar numai 20% intra pe autostrada informationala de acasa.  


 

In conditiile mentionate mai sus este normal ca doar 4% dintre numarul de utilizatori de Internet l-au utilizat in ultimul an pentru cumparaturi[3] 

Initiativele Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, dar si a altor ministere, de implementare a diverselor solutii de e-government au impulsionat atit accesul cetatenilor la Internet[4] , cit si al firmelor. Un asemenea proiect este sistemul de achizitii electronice disponibil la www.e-licitatie.ro unde peste 7 000 de firme private liciteaza pentru a-si vinde produsele la 900 de institutii publice. Sistemul electronic de achizitii publice este un mare success pentru Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei atit in Romania, cit si in strainatate. S-a estimat ca au fost economisiti 35 de milioane de euro in doar un an. Sistemul s-a dovedit a fi un instrument efficient in combatarea coruptiei.  

Din pacate nu exista date statistice in ceea ce priveste utilizarea de catre IMM-uri, in special, a calculatoarelor sau a Internetului ori in privinta prezentei acestora in mediul online, cel putin prin pagini web de prezentare. 

Metodele de plata electronica se afla abia la inceput .Utilizarea cardurilor de debit/credit nu este foarte raspindita pentru cumparaturi. Aproximativ. 80% dintre cei 4,1 milioane de posesori de carduri din Romania[5], le utilizeaza doar pentru a ridica banii de la ATM. De asemenea exista doar 6 900 de locatii care accepta cardurile la plata, dintre care numai 4 000 sunt prevazute cu terminale PoS-uri.O data cu debutul anului 2002 din ce in ce mai multe banci au inceput sa implementeze si sa promoveze servicii de Internet Banking, inclusiv metode de interogare a conturilor prin intermediul telefoanelor mobile (un fel de m-banking).[6]
 
Sistemele de livrare la distanta sunt dezvoltate de regula de Posta Romana, care are mai multe servicii in acest sens. (Serviciul de posta rapida – Prioripost, plata prin ramburs etc.) Companii internationale de livrare rapida, ca DHL sau UPS, sunt prezente in Romania, insa de obicei nu sunt solicitate de catre magazinele online datorita preturilor considerate destul de ridicate. Anumite magazine online si-au dezvoltat propriul sistem de distributie pentru Bucuresti sau alte orase importante. 

Numarul magazinelor online nu este mare ( doar aprox. 50 de magazine cu peste 2000 de vizitatori/luna), iar numarul de accesari al acestora nu este incurajator[7]. Nici unul dintre magazine insa nu permite plata produselor online din Romania . De obicei plata se realizeaza prin ramburs in momentul primirii bunurilor respective sau prin mandat postal, ceea ce inseamna un risc destul de mare din partea magazinelor (comenzi false) si un blocaj al banilor in sistem. Toate acestea fac sa existe efectiv doar un sistem primitiv de comert electronic. Desi sunt suficiente firme romanesti care au creat sisteme de plata online pentru magazine din strainatate si care cunosc pasii necesari in a implementa un astfel de sistem, nu s-a reusit pina in momentul de fata o aplicare a acestora in Romania. Principalul motiv invocat de aceste firme este cel legat de sistemul bancar care inca „nu s-a conectat” la comertul electronic.Totusi in anul 2002 numarul magazinelor online a crescut simtitor.Un articol recent din revista Biz (nr. 62 / martie 2003) arata un domeniu al comertului electronic in plina expansiune in Romania. Revista a enumerat principalele magazine online si cifra totala a vinzarilor pentru anul 2002 a fost intre 1 si 5 milioane dolari.[8] O prezentare pe larg a principalelor date furnizate de magazinele online revistei Biz este facuta in Anexa prezentului document.
 
De asemenea siturile dedicate sistemelor B2B sunt inca in faza incipienta. Nu exista statistici relevante pentru acest domeniu .Exemple in acest sens sunt www.rtcoffice.ro  , un cunoscut distribuitor de birotica si papetarie sau www.premierbc.com  - piata virtuala de tip B2B dezvoltat in mai multe limbi de circulatie internationala. MCTI a decis extinderea in acest an a sistemului electronic de achizitii publice e-licitatie.ro pentru ca acesta sa fie disponibil pentru orice firma privata care doreste sa-si procure bunurile sau serviciile prin acest sistem. Acesta va fi modificat astfel incit sa permita finalizarea pina la 100 000 de tranzactii zilnic. Cu o asemenea aplicatie, initiativa guvernamentala ar putea avea un impact considerabil asupra expansiunii tranzactiilor de comert electronic de tip B2B. 
 
Cu toate ca numarul utilizatorilor Internet este destul de scazut, bancile, ca si comerciantii on-line au promovat o serie de servicii care demonstreaza un interes, fie el si incipient, in acest domeniu. Astfel in ultimul an s-au introdus urmatoarele servicii :

  • Plata din Romania catre magazine online din strainatate. Carduri virtuale, dedicate pentru plata pe Internet in strainatate, au fost introduse de catre bancile din Romania : cardul Taifun emis de BancPost are un card virtual asociat – Taifun Virtual – 5400 de carduri emise in 5 luni de la data introducerii pe piata a acestui nou produs sau un card special destinat pentru plata pe Internet - VISA Virtual - emis de catre Banca Romaneasca. Totusi trebuie mentionat ca, datorita multiplelor fraude provenite din Romania, aceste carduri nu sunt acceptate uneori de catre comerciantii externi ( de ex. www.amazon.com  sau www.mydomain.com

  • Plata din strainatate catre magazine online din Romania. Diverse metode de plati online au fost dezvoltate de comercianti romani, pentru a permite plata din strainatate

    • Posibilitati de plata online prin card pentru romanii din strainatate prin deschiderea de catre magazin a unui cont la un procesator strain (de ex. 2checkout.com). Dezavantajul major este cel legat de taxele mari cerute pentru deschiderea contului si de problemele contabile tipic romanesti create de vinzarea in strainatate.- Solutie implementata de www.librariilehumanitas.ro 

    • Posibilitati de plata online pentru romanii din strainatate prin transfer bancar – prin deschiderea de catre magazin a unui cont la un site de transferuri bancare ( de ex. Moneybookers.com). Dezavantaj : imposibilitatea platii din tara a produselor, taxe ridicate, probleme contabile. Solutie implementata de www.cartea.ro 

  • Sisteme de microplati – dezvoltate pentru a permite plata unor sume mici de bani in special pentru accesul la continutul anumitor situri – de obicei de forma SMS cu valoare adaugata – solutie implementata de www.zf.ro  sau www.aman2.ro   

 

2. Legislatie si reglementari adoptate si planificate necesare pentru dezvoltarea comertului electronic 

Practica internationala legislativa indica urmatoarele aspecte care trebuie sa fie luate in calcul in vederea unui cadru de reglementare necesar dezvoltarii domeniului comertului electronic. Vom prezenta in ceea ce urmeaza o scurta descriere a acestora urmata de indicarea pozitiei Romaniei cu privire la fiecare problema abordata.

a) Liberalizarea telecomunicatiilor este un pas important in imbunatatirea climatului pentru comert electronic pentru ca Internetul depinde in mare parte de sistemul de comunicatii. Introducerea competitiei determina reducerea costurilor pentru accesul la Internet, promovarea inovarii si imbunatatirea calitatii serviciilor. Romania, incepind cu 1 ianuarie 2003, are o piata de comunicatii electronice total liberalizata care va contribui la o sporire a accesului la Internet in Romania.

b) Recunoasterea documentelor electronice are drept scop crearea cadrului legal pentru recunosterea contractelor electronice, admisibilitatea dovezii electronice si acceptarea trimiterii documentelor electronice la autoritatile guvernamentale. Aceste aspecte sunt acoperite prin dispozitiile Legii Semnaturii Electronice nr. 455/2001 , Normele tehnice si metodologice privind aplicarea legii semnaturii electronice din 13 Decembrie 2001 si Legea comertului electronic nr. 365/2002. Exista anumite intirzieri in ceea ce priveste unele aspecte referitoare la aplicarea acestora (cum ar fi crearea Autoritatii de reglementare si supraveghere prevazuta de capitolul IV din Legea Semnaturii Electronice), insa ele nu sunt de natura a impiedica dezvoltarea schimburilor prin intermediul Internetului.

c) Protectia consumatorului In cadrul unui sistem de comert electronic o protectie adecvata trebuie acordata consumatorului, protectie care se refera la urmatoarele aspecte : 

  •  interzicerea publicitatii inselatoare

  • reglementarea serviciilor financiare

  • reguli privind raspunderea referitoare la produsele necorespunzatoare. 

In plus, specific contractelor online si a altor contracte la distanta, reglementarile trebuie sa asigure consumatorilor urmatoarele drepturi : 

  • dreptul de denuntare unilaterala a contractului

  • executarea contractului la distanta in cel mult 30 de zile 

  • protectia impotriva cheltuielilor frauduloase

Aceste prevederi sunt acoperite de catre legislatia romanesca prin Legea contractelor la distanta – OG 130/2000 aprobata prin Legea 51/2003, ca si prin Legea comertului electronic. In ceea ce priveste protectia consumatorilor in legatura cu utilizarea mijloacelor de plata electronice, acestea sunt prevazute de Regulamentul BNR 4/2002 privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica. Urmeaza ca si dispozitiile art 26 din mai sus amintitul regulament, care limiteaza raspunderea detinatorului la 150 euro in cazul utilizarii frauduloase a cardului, sa intre in vigoare incepind cu 12 iulie 2003. De asemenea Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a redactat procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking, care urmeaza a fi aprobat pina la sfirsitul lunii Februarie.

d) Transferul electronic de fonduri si utilizarea cardurilor de debit/credit. Una dintre provocarile stabilirii unui regim de comert electronic functional este identificarea unui mecanism de plata care poate sa fie utilizat efectiv in Internet. Dezvoltarea unui sistem de plati online implica o serie de probleme complexe legate de securitate, raspundere si taxare. Exista mai multe metode de plati online existente la ora actuala in lume: transfer de fonduri prin Automated Clearing House (ACH) – incluzind cecurile electronice, plati prin card de credit/debit si plati de tip bani electronici (e-money). Solutiile care trebuiesc adoptate insa depind de la tara la tara, in functie de metodele de plata obisnuite pentru zona respectiva. Romania nu are o experienta indelungata in ceea ce priveste metodele electronice de plata. Cea mai raspindita o reprezinta plata prin card de debit/credit, insa si in acest sector cifrele nu sunt inca incurajatoare: desi exista pe piata aproximativ 4 milioane de carduri (cele de debit predomina fiind peste 85 % dintre ele), peste 80% dintre posesorii acestora le folosesc numai in scopul de a-si retrage banii de la ATM-uri. Dezvoltarea in acest mod a metodelor de plata electronica este insa artificiala, numarul mare de carduri datorindu-se in primul rind deciziei Guvernului Romaniei de a obliga institutiile publice in a acorda salariile pe carduri de debit. Insa numarul magazinelor care accepta acest mijloc de plata nu este unul semnificativ (numai 6 900 la nivelul intregii tari- dintre care doar 4 000 sunt dotate cu PoS-uri). O ordonanta de urgenta recenta (193 din 12 Decembrie 2002) obliga agentii economici furnizori de servicii de utilitate publica ca si institutiile care incaseaza impozite, taxe, amenzi, penalitati si alte obligatii de plata sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit/credit. Totusi implementarea acestei ordonante se va face doar incepind cu 1 ianuarie 2004. Reglementarea in domeniu este asigurata de Regulamentul nr. 4 din 13 Iunie 2002 al Bancii Nationale a Romaniei privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii, act normativ care se bazeaza in ce mai mare parte pe Recomandarea Comisiei Europene 97/489/EC privind tranzactiile prin instrumente de plata electronica si in particular relatia dintre emitent si detinator.           

e) Rezolvarea disputelor Problemele aparute intre vinzatori si cumparatori sunt uneori inevitabile in executarea obligatiilor comerciale. Incertitudinea privind modul de rezolvare a acestor dispute poate sa faca partile ezitante in a apela la achizitii online. In cazul acestora, cind in joc sunt sume mici de bani, a apela la instante nu este o optiune practica pentru cea mai mare parte dintre consumatori si IMM-uri. De obicei apelarea la un mecanism de rezolvare a disputelor rapid, usor accesibil prin mijloace electronice si cu costuri reduse este o optiune care poate rezolva o parte din probleme. Aceste sisteme de rezolvare alternativa a disputelor pot fi o solutie practica utila pentru dezvoltarea comertului online . Din pacate Romania nu are o experienta deosebita in utilizarea metodelor alternative de rezolvare a disputelor. Arbitrajul este inca putin folosit (de obicei prin Tribunalele Arbitrale infiintate de Camerele de Comert si Industrie in marile orase), iar medierea se afla la un nivel destul de timid de dezvoltare. Legea comertului electronic nr. 365/2002 – vezi art.20 – stipuleaza insa posibilitatea utilizarii acestor sisteme.

f) Raspunderea Furnizorilor de Servicii Internet 
Un alt element important de care depinde existenta unui cadru propice comertului electronic este reprezentat de punerea in functiune a unor mecanisme care sa limiteze raspunderea civila si penala a Furnizorilor de Servicii Internet (ISP) in cazul in care aceste entitati actioneaza ca intermediari care permit accesul la Internet. Aceasta abordare este necesara pentru a proteja Furnizorii de Servicii Internet de potentiale actiuni in instanta impotriva lor, in cazul in care activitatile nelegale au fost savirsite de terte parti care utilizeaza serviciile lor. Acesta problema este reglementata clar de catre Legea comertului electronic nr. 365/2002 – cap IV, precum si prin Normele metodologice pentru aplicarea legii comertului electronic din 20 Noiembrie 2002 - capitolul III.

g) Numele de domeniu .
RNC, parte a ICI – Institutul de Cercetari in Informatica, este institutia desemnata cu managementului numelui de domeniu .ro. Pina in momentul actual nu au existat probleme majore in legatura cu acesta, singurele referiri fiind la modul de contestare a unui nume de domeniu. Arbitrajul referitor la numele de domeniu .ro se poate face la Centru de Arbitraj al Organizatiei Mondiale de Proprietate Intelectuala (OMPI) , insa exista in intentia RNC ca sa se realizeze un sistem de arbitraj romanesc – ceea ce ar rezolva o parte din nemultumirile actuale.  
In plus, s-a dovedit eficient in a reglementa unele activitati din comertul electronic prin coduri de conduita dezvoltate de asociatiile profesionale relevante. Asemenea coduri de conduita ar putea acoperi probleme legate de spam, clasificarea continutului paginilor web, asistenta acordata utilizatorilor sau procesarea datelor personale. 

3. Obstacole in calea dezvoltarii comertului electronic in Romania 
Nu a fost identificata necesitatea pentru legislatie suplimentara in domeniul comertului electronic. Obstacolele majore care fac comertul electronic sa nu se dezvolte suficient sunt legate mai degraba de urmatoarele elemente : 
 
- Situatia actuala a sistemului bancar romanesc. Sistemul bancar romanesc, desi cu mult imbunatatit fata de anii trecuti inca prezinta probleme majore in special in ceea ce priveste decontarea electronica a platilor interbancare. Astfel nu exista inca un sistem implementat de decontari intrebancare, acestea putind dura si pina la 5 zile lucratoare. Lipsa acestui sistem face ca platile interbancare sa fie greoaie, implica comisioane mari si ca atare bancile sunt dezavantajate in acceptarea cardurilor de la alte banci la propriile terminale ATM sau PoS . Aceasta este valabil cu atit mai mult la utilizarea lor pe Internet unde pot aparea probleme suplimentare de securitate si autentificare. Pentru gestionarea sistemului national de plati a fost creata, inca din anul 2000 Societatea Nationala de Transfer de Fonduri si Decontari - TransFond de catre banca centrala (BNR), care detine 33% din actiunile TransFond, si de 28 de banci comerciale, cu 67% din actiuni. Insa un sistem electronic de decontare a platilor va fi operational abia in cursul anului 2004. Acesta va permite o decontare in timp real a sumelor sub 500 de milioane de lei, iar celelalte cazuri in maxim 1 zi lucratoare.[9] Aceasta este de altfel si una din recomandarile Consiliului Investitorilor Straini in prezentarea referitoare la economia Romaniei din Mai 2002 – implementarea sistemului electronic de decontari pentru a elimina intirzierile si costurile excesive de tranzactie si a face operational TransFond.  

Si totusi – implementarea acestui mod electronic de decontare nu va insemna automat si o usurinta in utilizarea si acceptarea cardurilor pe Internet. In primul rind datorita modului cum sistemul cardurilor este dezvoltat in Romania. Fiecare banca apleaza la o solutie diferita de procesare a cardurilor, fara o reale interactiune intre diversele solutii: 

  • prin Romcard – societate infiintata de unele banci in vederea efectuarii acestui serviciu (cum ar fi cazul BCR, Raifaissen, BCIT etc) 

  • sistem propriu (de ex. Bancpost sau BRD – Societe Generale)

  • prin procesatori de carduri privati (Paynet sau Provus)

De asemenea exista o anumita teama in ceea ce priveste securitatea tranzactiilor, mai ales in conditiile in care nu exista inca un sistem de asigurare a tranzactiilor efectuate de pe carduri.In aceste conditii bancile nu sunt deocamdata interesate de dezvoltarea unui sistem prin care sa permita plati online prin carduri emise de alte banci din cauza comisionului mic pe care il pot cistiga sau a dificultatilor legate de verificarea cardului in timp real. Bancpost a anuntat totusi oferirea unui serviciu de comert electronic, incepind probabil in 2003, prin care firmele interesate vor putea sa implementeze un sistem informatic – E Pay dezvoltat de Softnet, cu care se vor putea face plati online din Romania insa numai prin cardurile virtuale Taifun emise de aceasta banca. Aceasta aplicatie, ca si sistemul de e-tax dezvoltat de Softnet, demonstreaza cum companiile de soft incearca sa creeze sisteme de plata online adaptate la realitatile romanesti, chiar daca sistemul bancar nu ofera inca acest tip de serviciu.  

- Numarul mic de utilizatori ai Internetului de acasa, impreuna cu utilizarea scazuta a cardurilor pentru cumparaturi, face ca interesul comerciantilor sa fie destul de scazut in legatura cu comertul electronic 

- Neincrederea si lipsa de informare privind comertul electronic. Atit utilizatorii romani, cit si comerciantii nu prezinta incredere intr-un sistem de comert electronic in principal cauzat de lipsa informarii in acest domeniu. Stirile referitoare la acest subiect sunt legate mai ales de fraudele online ceea ce determina reticenta si indoiala cu privire la succesul unei astfel de abordari. Bancile nu recomanda sau chiar interzic folosirea in Internet a cardurilor emise, din cauza temerilor legate de securitatea datelor. 

Nu exista un program national de constienizare a IMM-urilor cu privire la aspectele economice ale comertului electronic si modalitatile cum acestea pot fi implementate, cu toate ca anumite initiative in acest sens au fost sustinute de Uniunea Europeana. Nici o campanie de informare a utilizatorilor cu privire la ce inseamna si ce implica apelarea la comertul electronic nu a fost elaborata pina acum.  
Ministerul IMM-urilor, impreuna cu reprezentanti din alte ministere a initiat o strategie nationala privind comertul electronic in cursul anului 2002, care insa nu a fost inca incheiata.  

4. Propuneri  

  1. Elaborarea de catre specialisti in probleme bancare a unui studiu privind modul cum se poate dezvolta in sistemul bancar romanesc o solutie de plata pe Internet acceptata de majoritatea bancilor, precum si rolul pe care TransFond poate (trebuie) sa il joace in acest sens. O colaborare intre asociatiile din domeniul IT&C, Banca Nationala a Romaniei si Asociatia Nationala a Bancilor ar trebui sa fie dezvoltata pentru a se putea implementa un sistem functional de comert electronic. Ar fi foarte util ca Guvernul Romaniei, implicat de preferinta prin MCTI si MIMMC, sa participe de asemenea creind un Parteneriat Public Privat functional. 

  2. Sustinerea unor programe pentru informarea IMM-urilor in privinta avantajelor comertului electronic

  3. Promovarea unor programe prin care sa se mareasca numarul de utilizatori Internet, in special prin accesul de acasa si sa se determine cresterea numarului de calculatoare destinat utilizarii personale. Ar putea fi utila in acest sens experienta altor tari care au utilizat diverse metode cum ar fi deducerea din impozitul pe venitul global a costurilor legate de achizitionarea unui calculator. Proiectul RITI, prin cele 2 componente ale sale RITI dot-Gov si RITI – Acces va incerca sa incurajeze crearea de Telecentre Comunitare in zonele rurale. O alta solutie ar putea fi crearea diverselor stimulente pentru cetateni in a utiliza Internetul, cu acelasi efect ca si extinderea sistemului electronic de achizitii publice in promovarea comertului B2B. Posibile actiuni in acest sens ar fi plata pe Internet a utilitatilor publice sau obligarea administratiilor publice locale si nationale de a utiliza posta electronica ca o metoda oficiala de comunicare cu persoanele fizice si juridice. 

  4. Sustinerea si crearea metodelor alternative de rezolvare a disputelor si a codurilor de conduita in domeniul comertului electronic. 

  5. Initierea unor masuri diverse pentru creerea increderii utilizatorilor in economia digitala – de tipul initierii unui sistem de marci de incredere pentru site-urile de comert electronic . Aceste masuri ar trebui corelate cu ceea ce se intimpla la nivelul Uniunii Europene. 

  6. Intarirea de catre Banca Nationala a Romaniei a reglementarilor privind protectia consumatorului in ceea ce priveste utilizarea cardurilor de debit/credit pe Internet

  7. Imbunatatiri sau adaugiri cu privire la acest domeniu sau altele considerate adiacente ( ca reglementarea criptografiei, notarul electronic, marca temporala ) pot fi luate in considerare, insa nu sunt primordiale pentru existenta unui cadru propice dezvoltarii comertului electronic.

ANEXA

Magazine online romanesti  [10]

 

1.      Pagina web : www.magazinultau.ro

Lansat : Noiembrie 2001

Produse : PC-uri, componente, electronice, jucarii, cadouri, birotica, articole sport

Vinzari 2002 : 400 000 USD

Vinzari estimate 2003 : 800 000 USD

 

2.      Pagina web : www.emania.ro

Lansat : Septembrie 2000

Produse : diverse ( aparate electrice, computere, turism, articole sportive )

Vinzari 2002 : 8 miliarde lei = aprox. 240 000 USD

 

3.      Pagina web : www.casadecomenzi.ro

Lansat : Decembrie 2000

Produse : Diverse ( 22 categorii)

Vinzari estimate 2003 : 300 000 USD

 

4.      Pagina web : www.elanko.ro

Lansat : Decembrie 2002

Produse : aparate electrice si electrocasnice, computere

Vinzari estimate 2003 : 2-4 miliarde lei = aprox. 60 000 – 120 000 USD

 

5.      Pagina web : www.shift.ro

Lansat : Decembrie 2002

Produse : auto, casa si gradina, constructii, electrice, sport, alimentare

Vinzari 2002 : 506.2 milioane lei = aprox. 15 000 USD

Vinzari estimate 2003 : 6 miliarde lei = aprox. 180 000 USD

 

6.      Pagina web : www.itshop.ro

Lansat : 2001

Produse : Componente calculatoare, software, accesorii

Crestere vinzari 2002 : + 50 %

 

7.      Pagina web : www.buy-on-line.ro

Lansat : Aprilie 2002

Produse : domeniul IT

Vinzari 2002 : 150 000 Euro

Crestere estimata 2003 : 50-100%

 

8.      Pagina web : www.eflamingo.ro

Lansat : Decembrie 2001

Produse : Calculatoare , componente , imprimante, birotica

Vinzari 2002 : 600 000 USD (Vinzari din toate cele 11 magazine virtuale ale frimei Flamingo)

Vinzari estimate 2003 : +200%

 

9.      Pagina web : www.digitalworld.ro

Lansat : August 2002

Produse : IT si electronice

 

10.  Pagina web : www.stilo.ro

Lansat : Martie 2002

Produse : ceasuri, parfumuri, portelanuri, decoratiuni, CD-uri, accesorii

Vinzari 2002 : 15 000 USD

Vinzari estimate 2003 : 70 000 USD

 

11.  Pagina web : www.emag.ro

Lansat : Ianuarie 2002

Produse : calculatoare, componente, imprimanta, birotica

Vinzari 2002 : 150 000 USD

Vinzari estimate 2003 : 1 000 000 USD

 

12.  Pagina web : www.baduc.store.ro

Lansat : Noiembrie 2000

Produse : materiale de constructii si instalatii

Vinzari 2002 : peste 100 milioane lei = aprox 3 000 USD

Vinzari estimate 2003 : 2-5 miliarde lei = aprox 60 000 – 150 000 USD

 

13.  Pagina web : www.bebelusultau.ro

Lansat : Aprilie 2002

Produse : destinate bebelusilor si mamelor

Vinzari 2002 : 25 000 USD

Vinzari estimate 2003 : 75 000 USD

 

14.  Pagina web  www.libraliilehumanitas.ro

Lansat : Noiembrie 2002

Produse : Carti si e-book-uri

Vinzari estimate 2003 : + 50%


[1] Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ pentru populatia Romaniei in varsta de peste 14 ani

[2] Intr-o declaratie de la sfirsitul lunii ianuarie 2003 Presedintele ANISP, Dl Gheorghe Rusu, estima numarul utilizatorilor Internet in jur de 1 000 000 – 1 500 000.

[3] La numarul prezentati de utilizatori romani de Internet ar trebui sa adaugam o parte din cei 2,5 milioane de romani care traiesc in America de Nord sau in Europa Occidentala (estimare a Ministerului Afacerilor Externe). O buna parte din ei au acces la Internet si reprezinta publicul-tinta al ziarelor online si a unor magazine online din Romania – vezi de asemenea mai jos si procedurile de plati electronice dezvoltate pentru a permite plata din strainatate in tara

[4] Exemple : Proiectul prin care s-au facut disponibile online 150 de formulare ale administratiei publice locale si centrale la http://formulare.mcti.ro  sau legea 291/2002 care prevede obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a implementa sisteme electronice de incasare a impozitelor si taxelor locale in fiecare oras si municipiu

[5] Conform unei declaratii din 12 02 2003 a Dl. Radu Ghetea, Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor

[6] In Februarie 2003, din cele 40 de banci din Romania 7 ofera servicii de Internet-banking si 17 - servicii de home-banking

[7] Conform sitului de contorizare a numarului de vizitatori www.trafic.ro , primele 10 pagini web din categoria comert electronic au avut impreuna in prima saptamina a anului aprox. 55 000 de vizitatori unici, cam acelasi numar cu cel inregistrat de situl principalului cotidian de sport din Romania

[8] Consideram aceasta valoare sa fie prea mare, dar este posibil pentru anumite persoane sa faca doar comanda online, iar plata si ridicarea bunurilor offline direct de la magazin.

[9] Acum timpul de realizare a unei operatiuni dureaza in medie 3,67 zile. Licitatia organizata de Banca Nationala a Romaniei pentru desemnarea companiei care va introduce sistemul electronic de plati s-a incheiat abia in data de 15 ianuarie 2003 cind s-a desemnat societatea cistigatoare.

[10] Toate datele sunt preluate din Revista Biz n.62/ Martie 2003

Proiectul RITI dot-Gov face parte din alianta dot-Com finantata de USAID

Dot-Com Alliance

© 2003-2005 Internews